Colosul energetic rus Gazprom renunță la cele 19 benzinării pe care le deține în România, dar nu părăsește complet piața locală. Compania își menține activitatea de explorare și producție de petrol și gaze naturale și promite că va achita o datorie de aproape 111 milioane de lei către statul român.

Benzinăriile Gazprom din România ar putea ajunge la Srbijagas

Benzinăriile operate sub brandul Gazprom sunt gestionate în România de compania NIS Petrol SRL, filiala românească a companiei sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS), unde Gazprom deține peste 56% din acțiuni. Firma se află în concordat preventiv din decembrie 2023 și a decis să vândă întreaga rețea de stații de alimentare, însă fără să-și încheie complet prezența în țară. Potrivit Profit.ro, NIS nu excludea în trecut posibilitatea unei retrageri totale de pe piața românească, dar în cele din urmă a ales să continue doar partea de exploatare și producție.

Viitorul acestor benzinării pare să se contureze deja: ele ar putea fi preluate de Srbijagas, compania națională de gaze naturale din Serbia. Tranzacția nu a fost confirmată oficial, dar aceasta este o variantă vehiculată în prezent.

În paralel, Gazprom, prin divizia sârbă NIS Petrol, a transmis că se angajează să plătească integral datoria de 110.792.923,96 lei către statul român. Suma reprezintă o creanță deținută de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

„Este prevăzută plata în integralitate a creanței deținută de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), respectiv suma de 110.792.923,96 lei”

Creanța este legată în principal de lucrări de explorare nefinalizate de NIS Petrol în cadrul a trei acorduri petroliere. Aceste acorduri presupun concesiuni asupra unor perimetre de hidrocarburi, iar compania nu a reușit să ducă la capăt lucrările prevăzute în termenul stabilit de înțelegerile cu statul român.

Plata acestei datorii va fi făcută până cel târziu pe 31 mai 2026, conform angajamentului companiei. Astfel, rușii își asigură păstrarea drepturilor asupra zăcămintelor de care sunt interesați pentru exploatare, în special în județul Timiș.

În județul Timiș, NIS Petrol pregătea încă de anul trecut demararea producției comerciale de țiței și gaze naturale în zăcământul Teremia Nord. Acesta se află pe perimetrele Ex-7 Periam și Ex-8 Biled, unde compania deține o participație majoritară de 85% și are rolul de operator. Astfel, chiar dacă renunță la segmentul retail de carburanți, compania continuă să mizeze pe resursele subterane din vestul României.

Situația companiei NIS Petrol este influențată de contextul mai larg al sancțiunilor și presiunilor economice asupra entităților rusești, iar concordatul preventiv în care se află din decembrie 2023 indică dificultăți financiare. Totuși, prin păstrarea activităților de explorare și producție, compania își menține un punct de sprijin strategic în România.

Tranzacția care implică vânzarea celor 19 benzinării este una importantă pentru piața locală a carburanților, în condițiile în care brandul Gazprom devenise vizibil în peisajul autohton în ultimii ani. Dacă benzinăriile vor fi preluate de Srbijagas, acest lucru ar însemna o consolidare a prezenței statului sârb în domeniul energetic din România, chiar dacă indirect, printr-o altă entitate conectată la Gazprom.

Reorganizarea activităților companiei vine într-un moment în care piața energetică europeană este în continuă reașezare, dar NIS Petrol pare să își fi stabilit prioritățile clare: renunță la vânzarea la pompă, dar păstrează controlul asupra perimetrelor bogate în țiței și gaze naturale.

Decizia de a păstra activitatea de explorare și producție vine în contextul în care zăcămintele din România rămân importante pentru strategia Gazprom în regiune. Județul Timiș este una dintre zonele vizate, acolo unde perimetrele concesionate – Ex-7 Periam și Ex-8 Biled – sunt considerate promițătoare. În aceste locații, NIS Petrol are rolul de operator și deține participații majoritare de 85%.

În paralel, datoria de peste 110 milioane de lei acumulată în relația cu ANRM derivă tocmai din obligațiile de explorare asumate prin contractele de concesiune, dar neîndeplinite în termenul stabilit. Conform documentelor companiei, suma exactă este de 110.792.923,96 lei și urmează a fi achitată integral până la 31 mai 2026. Achitarea acestei datorii este o condiție esențială pentru ca Gazprom să poată continua exploatarea zăcămintelor din România.

De altfel, rămânerea pe piața românească, chiar și într-o formă restrânsă, indică interesul companiei de a valorifica resursele naturale locale, în ciuda presiunilor economice și geopolitice care afectează companiile rusești. Concordatul preventiv în care a intrat NIS Petrol în decembrie 2023 oferă companiei un răgaz pentru restructurare, dar implică și măsuri clare de redresare financiară, printre care plata datoriei către stat.

În ciuda vânzării benzinăriilor, brandul Gazprom nu dispare complet din România. Explorarea și producția de petrol și gaze rămân prioritare pentru NIS Petrol, iar acest segment de activitate poate fi considerat o ancoră strategică pentru compania-mamă în regiune. În timp ce partea de retail trece, cel mai probabil, în alte mâini, activitatea din subteran continuă, cu un angajament clar față de obligațiile contractuale asumate.

Tranzacția care implică vânzarea celor 19 benzinării și păstrarea activităților de producție este relevantă nu doar pentru industria petrolieră, ci și pentru statul român, care urmărește recuperarea creanței de peste 110 milioane lei.

„Este prevăzută plata în integralitate a creanței deținută de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), respectiv suma de 110.792.923,96 lei”

În momentul de față, compania se concentrează pe îndeplinirea acestui obiectiv și pe continuarea investițiilor în zăcămintele deja concesionate, în special cele din județul Timiș, acolo unde se așteaptă începerea producției comerciale.